Ca-n oracolele din copilărie
Data publicarii: 12 Oct 2009, în categoria Sensibilitati | 12 comentarii »
Nebuloasa m-a încărcat blogoristic cu o datorie pe care trebuie s-o onorez. Cred ca e prima dată când preiau o leapşă de la cineva (urăsc cuvântul “leapşă”, mi se pare exagerat de urban şi de sec) şi sunt convins că acest cuvânt ar putea fi eradicat în favoarea eternelor “oracole” pe care le ţineau fetele când le mijea dragostea pe la sprâncene şi le ardea la tălpi să-şi scruteze concurenţa în materie de băieţandri.
1. Ce vârstă ţi-ai da dacă nu ai şti câţi ani ai?
19.
2. Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci?
Să eşuezi.
3. Dacă viaţa e atât de scurtă, de ce facem multe lucruri care nu ne plac?
Pentru că suntem manifeste sociale într-o aglomeraţie forţată de oameni-roboţi. Pentru că vrem să împăcăm pe cei de lângă noi. Pentru că “trebuie” are întotdeauna o “dark side” şi un “face off”.
4. Când ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, ţi se pare că ai vorbit mai mult decât ai făcut?
Mi se pare că nici n-am vorbit destul şi nici n-am realizat cât mi-am închipuit la început că voi face.
5. Dacă moneda naţională ar fi fericirea, cât de bogat ai fi?
Aş avea o singură monedă. Nu mi-ar trebuie mai multe, pentru că mai multe monezi înseamnă grijă. Aş tăia-o în câteva bucăţi şi aş împărţi-o cu cei ce mi-s dragi.
6. Care este lucrul pe care ai vrea să îl vezi cel mai mult schimbat la oameni?
”I am legend” şi o lume nouă.
7. Faci ceea ce ai visat că faci sau faci ceea ce faci pentru că împrejurările te-au adus aici?
Fac ceea ce am învăţat să fac în împrejurări pe care nu le-am visat că pot deveni posibile.
8. Dacă media de viaţă ar fi de doar 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit?
Nu.
9. Eşti mai preocupat să faci lucrurile cum trebuie sau lucrurile care trebuie?
Amândouă, deopotrivă egal.
10. Dacă ar fi să oferi un singur sfat unui copil despre viaţă, care ar fi acela?
Să nu-şi aleagă viitorul în funcţie de ce i-a oferit trecutul.
11. Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?
Sunt stresat. Mai trebuie să fiu şi geniu şi să mor. Se poate?
12. Ce-ai alege între amintirile pe care le ai până acum sau a fi incapabil să mai ai amintiri de acum înainte?
Mă simt ca Silviu Brucan la emisiunea lui Ciutacu. Să rămân în amintirea celorlalţi.
13. Îţi mai aduci aminte de momentul acela de acum 5 ani când erai extrem de nervos şi nefericit? Mai are vreo importanţă acum?
Da…
14. Care este cea mai frumoasă amintire de-a ta din copilărie? Ce o face atât de specială?
Fiecare Joi din Săptămâna Patimilor, dimineaţa, când făcea mama lichie în cuptor şi cozonaci, apoi le stropea cu apă, le acoperea şi noi trebuia să aşteptăm 10 minute ca să poată ajunge lichiele la Dumnezeu şi apoi să se întoarcă înapoi. În realitate, lichiele nu mergeau la Dumnezeu, căci Dumnezeu era acolo, ci era un truc al mamei de-a nu ne frige buzele şi limba. Ascultam Europa liberă: “Ceasuşescu este un nebun”, “Lui Ceauşescu îi tremură genunchii” şi o luam peste bot dacă suflam ceva.
15. Dacă ai câştiga un milion de dolari, ai renunţa la ceea ce faci acum?
Nu. Mi-aş cumpăra o casă din lemn, mi-aş lua doi malamuţi de Alaska şi aş umbla prin toată lumea. Apoi aş considera că am trăit destul.
16. Când a fost ultima oară când te-ai aruncat cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci?
Nu mă arunc cu capul înainte niciodată. Mă numesc sceptic.
17. Când a fost ultima oară când ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii?
De obicei îl aude soţia şi nu e un sunet, ci o acceleraţie de tractor. Şi asta doar de câţiva ani de când am somnul mai greu din cauza gălăgiei străzii Lucian Blaga din Sebeş. Sper să revin la somnul de Fiat.
18. Care e lucrul pe care ţi-ai dorit întotdeauna să îl faci şi încă nu l-ai făcut? Ce te opreşte?
Surf, scufundări la mică adâncime şi pilotarea unui avion. De-astea mărunte. Alea mari nu se spun (uau! ca-n oracol).
19. Care e lucrul pe care îl faci mai bine decât toţi ceilalţi pe care îi cunoşti?
Să fiu calculat şi sceptic şi optimist. Toate în acelaşi timp.
Poza de aici.





























pe mine chestionarele acestea, dar si raspunsurile si evaluarile, ma lasa in ceata
am zambit, am zambit, am zambit si mai larg, si mai mult, dar cand am ajuns la faza cu acceleratie de tractor si somn de fiat……… nu am mai putut sa ma opresc din ras !
o inteleg perfect pe sotia ta! am si eu o “locomotiva” ….. asa il alint ….
Malamutii de Alaska sunt superbi
[...] This post was Twitted by Makavelis [...]
imi place idea oracol -autointerviu
Nu prea inteleg,insa cine scorneste intrebarile astea pasate din blog in blog:)
Imi place ac e mult mai filosofic decat oracolele din clasa a VII-a…
)
si tre’ sa precizez ca prima intrebare m-a rupt in doua. E buna rau. Eu mi-as da 23
tare ideea cu oracolul
Ce vremuri… Din pacate, acum nu se mai foloseste metoda asta de distractie si interactionare prin scoli. Acum iesi in curtea scolii la o tigara, pui mana pe aici, pe acolo, colegei din cealalta clasa… si sambata seara esti la ea. Nu mai e nevoie de intrebari gen “De cine iti place?” sau “Cine crezi ca arata cel mai bine din clasa?”. Se schimba vremurile…
oracolele au disparut odata cu “asl pls-urile” de pe mirc…
Ce frumos era odata…pe vremea cand aveam oracole. Nu vi se pare ca atunci ne stiam mai bine prietenii? Oare aia era cauza? Sau mai mult timp si mai putin asl, pls?
Liviu, imi amintesc cu drag de timpurile pline de mireasma lichiilor si a painii fresh din cuptor…Ua, ce mi de pofta! Imi amintesc de vremea friguroasa de-afara si noi stapani pe casa calda, cu arome de tot felul…Vezi, cateodata trebuie sa mai traim si in trecut, doar pentru acele clipe de neuitat.
Ce m-au amuzat pozele din oracole!
))