Avem o ţară faină. Păcat că-i locuită!
Data publicarii: 25 Iun 2009, în categoria Ganduri apriori-post | 23 comentarii »
Nerăbdarea îmi curgea prin vene mult mai abitir decât andrenalina prin cărările inimii celor care se fac bungijamping sau sar cu paraşuta. De vreo câteva săptămâni, de când ne-am hotărât împreună cu V. şi A. să dăm o excursie pe spinarea Transfăgărăşanului. Zis şi făcut. Vinerea trecută ne întâlnirăm cu toţii la un suc şi-o bere în Parcul Arini din Sebeş şi făcurăm un cvasi-traseu Sebeş-Sibiu-Transfăgărăşan-Curtea de Argeş-Olăneşti-Călimăneşti-Sibiu-Sebeş.
Toate faine. Sâmbătă, ridicarea oaselor de pe cearşaf s-a făcut la 7 şi ceva, mâncat lejereanu, împachetat şi aţă-n Mondeo toată lumea. Ajungem în Sibiu şi hotărâm o plimbare prin oraşul vechi. Superb. Vizităm expoziţia de reptile de la Muzeul de Artă Naturală, apoi întreg muzeul – o splendoare în toată regula. Trecem în Piaţa Mare. Din nou un Sibiu superb. De când e-aşa, domne? Eu îl ştiam mai sobru şi mai retro. Joalex mi-a zis odată că Sibiul s-a schimbat mult, dar am fost reticent. 2007 şi-a pus o amprentă cât casa pe oraşul lui Brukenthal, al cărui Muzeu Naţional nu ne-am putut abţine să nu-l vizităm.
Îngheţata de serviciu din Piaţa Mare, că scoteam limba de cald. Pătat pantaloni scurţi şi tricou, pentru ca nu e bine să laşi copiii sub 5 ani cu îngheţata în mână prin oraş şi în maşină. Lovitură de jumate de nerv, înghit îngheţata (apă chioară) cu tot cornetul, neîncăput în gură, pătat tapiseria la Mondeo, strigat V. pe mine că tapiseria lui nu se pătează decât cu super glue (are o ditamai movilă de lipici, cât o suzetă, pe scaunul din dreapta). Încă o lovitură de juma de nerv, dar trece rapidly.
Ieşim din Sibiu şi o luăm spre Făgăraş. O şosea ca-n palmă. În termeni moderni, o şosea TFT LCD, până la ieşirea spre munte. Intrăm pe Transfăgărăşan – o zonă de-o frumuseţe de nedescris. Ajungem la cabana Bâlea Cascadă. Juma` de nerv că nu merge telecabina. Cică e în revizie, doar suntem în România. Urcăm printre desişuri şi chetroaie până la Cascada Bâlea. Făcut baie în cascadă, băut apă pură de munte direct din cascadă, plus un milion de poze, plus filmări, plus bătaie cu apă cu V. Privelişti extraordinare, vârfuri de munte pline de dolmeni, văi stâncoase şi abrupte, de te ia cu ameţeli când îndrăzneşti să-ţi odihneşti ochii pe crestele lor.
Coborâm la Cabana Bâlea, vizităm ceva tarabe cu articole de tot felul, cumpărăm mâncare tradiţională şi urcăm, şerpuind, până la un câmp deschis, unde am descins din maşină, ne-am întins merindele pe-o stâncă imensă de lângă râu şi ne-am înfruptat din bucatele româneşti cu gust de Transfăgărăşan. Ce peisaj! Ce aer curat! Ce frumuseţi!
Am urcat apoi la Cabana Bâlea – alte superbităţi ale naturii, am coborât în Argeş, Curtea de Argeş, Vâlcea, Olăneşti (unde credeam ca sunt ştranduri cu apă termală, dar m-am înşelat amarnic), Călimăneşti (am făcut o baie într-un ştrand în care indivizii stăteau ca sarmalele, iar cocalarii săreau cap printre copii), Cozia, Sibiu (Promenada)-Sebeş.
Un week-end foarte ca lumea, oboseală mai deloc, voie bună din plin şi relaxare totală. Ca-n România!
Piaţa Mare din Sibiu
Cabana Bâlea Cascadă
Spre cascadă
Cărarea spre cascadă
Cascada Bâlea
Zăpada persistă
Cabana Bâlea Lac
Transfăgărăşanul, ambiţia lui Ceauşescu
Stâncile Făgăraşului
Ma bucur ca ti-a placut Sibiul. O singura corectie: Muzeul de Stiinte Naturale. Expozitia de reptile a vazut-o si fii-miu care a venit foarte incantat acasa.
@ Joalex, asa sa fie. Eu stiam ca denumirea e Muzeul de Arta Naturala. Serpii au fost senzationali.
Pacat ca nu e peste tot asa. Avem niste orase urate si gri incat ai sta numai la tara.
şi eu am numai lucruri bune de spus cu privire la Sibiu. am scris prin iarnă când am avut mai multe drumuri prin zonă. nici pe Transfăgărăşean nu-mi e ruşine însă. frumoasă ţară.. într-adevăr!
@A. Faith, frumoasa tara, oamenii sunt insa problema. Nu sunt destul de disciplinati pentru o tara atat de faina.
foarte genial titlul … cat si articolul bv…
Gunoaie nu ati intalnit ?
@ romania inedit, doar la Vidraru, la baraj, unde e un fel de banchiza landa stanci. Dar numai intr-un colt de cativa zeci de metri patrati.
Noroc cu declararea orasului Sibiu drept capitala culturala , ca altfel nu prea se facea mare lucru !
poţi să-mi confirmi şi mie într-un email că Transfăgărăşanul e deschis? ai de unde să afli chestia asta, de preferat până cel târziu mâine seară la ora asta?
Doamne, ce putin ne lipseste sa traim civilizat in tara asta faina!
Super fotografii…mi-ai deschis pofta de haladuiala!:)
Expresia ta mi-a amintit de proful de engleză din liceu! Tot timpul o folosea. Și sunt de acord cu voi. Sunt unii care nu merită România. Și nici România nu merită așa ceva!
Reușite (cel puțin) fotografiile.
Sibiul s-a schimbat mult din 2007 incoace. Cel putin Piata Mare arata ca un colt de Paris. Eu m-am cam rupt de Sibiu de vreo 10 ani. L-am considerat un oras absent pentru mine.
@ dana, da o tura prin tara, ce te impiedica? Noi am dat numai de oameni faini si foarte politicosi, spre intensa noastra uimire.
@Ilana, treaba cu meritatul e cam adevarata. Unii isi merita tara si soarta, altii nu, dar toti traim intre aceleasi granite si nu avem unde pleca. Cel putin cei pe care nu ne lasa memoria unui intreg complex al etnicitatii romanesti. Eu nu pot pleca din tara decat in excursie. De tot, niciodata.
@ A. Faith, e deschis SIGUR. Eu am fost weekendul trecut.
Superbe pozele, mi-e ciuda pe tine de mor
Iti doresc sa repeti cat de curand ‘aventura’, pentru ca avem locuri care merita orele petrecute acolo.
@ Dojo, daca ar fi dupa mine, m-as retrage printre stancile acelea macar o luna de zile. Numai cu mancare si apa. Si un carnetel gros de vreo 600 de pagini. Mi-as putea scrie romanele in liniste.
Ispititoare descriere. Parca mi-ai facut pofta cu o atrac’ie culinara. Tare mi-e dor de o asa drumetie. Tu ai fost fara jumatatea ta? si zi unde ati dormit, ati avut rezervari de cazare, ceva?
Superb! La sibiu am fost in aprilie si e superb centrul!
eu n-am reusit sa vad mai nimic pe transfagarasan, deoarece am avut proasta inspiratie sa plec in septembrie
drumul a fost super, am mers pe curtea de arges, vizionat, pozat si filmat cat cuprinde, toate serpuirile gratioasen ale transfagarasanului le-am putut vedea, insa lacul deloc, nici imprejurimile lacului, deoarece era nor si a inceput sa ploua, de n’am mai vazut drumul pana la masina. plus ca era sa ma aleg cu o baie in lac vrand nevrand, alunecand pe o piatra. Voiam sa vad si eu macarmarginea lacului si m’am ales cu o sperietura pe cinste. Dar vara asta Transfagarasan reloaded 
Servus…
frumos reportaj… important e sa vedem partea plina a paharului, nu?
toate cele bune!
Romania este o tara superba, numai ca de multe ori oamenii si omenia lor lasa de dorit. Intr-adevar nu toti, insa in Romania oamenii sunt rai si nepasatori de obicei.