10 metode pentru depăşirea crizei în Romania

Creşterea economică din 2007-2008 (da, măi, eu cred ca a fost creştere economică) ne-a ridicat vârfurile nasurilor către o boare parfumată de aer curat. Am crezut că vom da spargere în butoiul cu parfum de civilizaţie mişto, însă eprubetele cu mostre pe care le-am adulmecat s-au transformat instantaneu în ciubere cu miasme maronii. Noroc că ne-a lovit criza în moalele frunţii, că altfel nu ne dădeam seama că începuserăm să ne-o luăm în cap cu cheltuielile a la Spania, Italia, Germania. Era zătonit Kauflandul prin 2008 de fuste înflorate cu coşurile pline. Deh, ha vinit ajutorul dă la stat, pupa-l-am în bot pe Băsescu!

Se cumpărau chinezărismele din supermarketuri mai ceva ca mâncarea. Ne întindeam pe raftul de sus să ne luăm bormaşină Hitachi, mojar cu pistil din Argentina, ca să facem şi noi în bucătărie cum face Jamie la televizor, vase de lut, plastice şi jucării pe care n-au pus mâna niciodată copiii, unelte de grădinărit, de parcă muşcata din balcon se transformase peste noapte într-un gard viu de Seqouia, lopeţi, foarfece de juma de metru, găleţi, furtunuri cu capete speciale pentru udat, vase de flori imense, păstrate la răcoare prin debara, căci florile tot pe bani se dau şi alte câte şi mai câte lucruri slabe care făceau bonul de la casă de juma de metru.

Au cam murit mofturile şi nu mai avem bani nici să le punem parastas. Coşurile aproape goale defilează prin Kaufland ca la o paradă miss din Zimbabwe, produsele de pe banda de rulare de la case le numeri pe degete, ai loc gârlă, oriunde te-ai pune la coadă, iar la sfârşit vânzătoarele te întreabă: V-au plăcut cumpărăturile la noi? Ce credeţi că am putea schimba? Marketing, nene. Toată lumea plătea cu cardul bonus de la Garantibanc, Eurocredit, Bcr, cardul pentru orice de la Tiriac, cu comision 0 la comercianţi. Dar cu dobândă de 30% şi cu DAE de 28. Nu cred că exista vreun posesor de card care să nu aibă descoperire, datorie ori întârziere de plată. Dar toate doamnele aveau portofelele doldora de plastice colorate.

Acum portofelele sunt doldora de facturi neplătite şi de liste de cumpărături de la care e lege să nu te abaţi. Multe domniţe au umblat cu ochelari de soare după ce au intrat în casă cu plasele pline de porcării. La americani s-au inventat agenţii particulare care se ocupă numai şi numai cu consiliere financiară familială. Câte-o femeiuşcă ageră la mine le explică altora, ca-ntr-un cerc de consiliere pentru alcoolici, că nu e bine să scoţi bani de la altă bancă din moment ce cardul tău percepe comision şi dobândă pentru astfel de operaţiuni, că nu e bine să dai banii pe toate prostioarele femeieşti (de la farduri la produse pentru slăbit), că aşa şi pe dincolo.

Vin şi eu cu o serie de propuneri pentru românaşii cu aspect de criză pe ficat. Mai serioase, mai funny, dar cu efect, sperăm.

1. Hârtia igienică – fraţilor, ne ştergem la fund cu hârtie tipărită, doar pentru că e Pufina şi e soft? Şi un ziar e soft dacă-l mesteci bine între palme. Şi tot tipărit e. Mi-aduc aminte de vremea când stăteam în căminul studenţesc şi când ProSportul era la înălţime: agăţat de mânerul geamului, la cât era de mare ajungea pentru o întreagă grupă venită de la cursuri. Aveai si de citit, şi de mestecat, şi pufina tipărită. Hai să fim serioşi! Ochiul negru e orb şi chiar nu vede ce scrie pe papir, aşa că-i putem da şi mai noduroasă, dar mai ieftină.

2. Salamul – pai acu doi ani era ruşine să ţii salam în frigi. Ori aveai ceva de pe dincolo, de la neamurile căpşunoase, afumat cu mucegai nobil, ori ceva tras în vid. Unii evitau si rafturile unde era agăţat salamul, ca să nu-i vadă vreun cunoscut şi să spună altora că sărântocul a dat iama la maglavaizer. Era în Kaufland promoţie – 3 rude imense la 10 lei. Moca. Stăteau neatinse. Acum ciuciu. Cumpărăm de vară.

3. Brânza cu mucegai – auzi tu, la o cină rece să nu ai brânză cu mucegai. Păi nu e la supermarket destulă? Telemeaua noastră stătea retrasă pe la colţuri şi plângea. Nu c-ar fi fost tare gustoasă, dar avea nutrienţi. Anyway, telemea cum face mama lui Adi de la Draşov nu pupă retailerii nici să mai trăiască o viaţă. Cumpăraţi-o din piaţă!”

4. Ceafa de porc gata preparată, grătare, cărniţă la ţăpăruie etc. Se cumpăra pe rupte. Şi acum se ia, dar se prepară acasă. Şi oricum ieşi mult mai ieftin dacă strângi ceva bani şi cumperi un porc. Găseşti un om la ţară să ţi-l şi pregătească contra unei sume infime şi te-ai scos cu carnea pe 6 luni. Duminică am cumpărat guşă de porc din Kaufland. Am citit pe prospect: conţine stimulatori de gust. Am înţeles, era făcută din sticle de cola reciclate.

5. Cadourile – ni s-a năzărit nouă, românilor, că oriunde ne-am duce, nu tre sa merem cu mâna goală. Un buchet de flori, o sticlă de vin peste 12 lei, o vază ori vreo schimonoseală de pe la magazinele de cadouri. Cam asta face musafirul, iar gazda nu-l lasă să plece niciodată cu mâna goală. Dacă mai vine şi cu copiii, tre să ai pregătite nişte seturi de maşinuţe şi de păpuşi ca să le plasezi la momentul potrivit. Lasă-l că are destule acasă! Las-o că e plină camera de păpuşi şi se joacă numa cu una! Şi întinde mâna să le ia. Unii se simţeau şi mai bine dacă plasai copiilor câte-o bătrână de 50 în mânuţă. Tati, mami, uite, uite! Da, frumos, frumos, câţi ai făcut? Cut the crap. Cine are, are; cine n-are, chiar că n-are.

6. Plinul de benzină – iubi, merg să fac plinul pentru dimineaţă. Bagi benzină de 250 de lei, căci eşti sigur că în 2-3 zile tre să-ţi intre nişte bani. Până şi bugetarii cu 7 milioane se dădeau afacerişti şi-ţi rânjeau printre dinţi că tre să le intre nişte bani. Băgaţi de 50 de lei şi reduceţi deplasările aiurea. Unii nu-şi ridică fundul din maşină numai când se pun pe tron. Dacă ar putea, şi le-ar parca direct în birou.

7. Cumpărăturile din benzinării – iubi, oprim la benzinăria asta să mâncăm ceva! Faci un plin, iei două cafele cu 7 lei una, două sandvişuri cu 12 lei, o ciocolată cu 5 lei, un breloc cu Peugeot, de care n-ai nevoie niciodată, un set de becuri care nu se potrivesc la farurile tale (ca să vadă vânzătoarea că ejti pă cai mari şi oricum tre să-ţi intre nişte bani), un Pepsi şi o cutie de Rafaelo, pe care să o faci cadou cine ştie cărei colege de serviciu când o duci cu maşina în delegaţie şi opreşti între Monorel şi Căcuci, pe un drum lăturalnic-rătăcitor-intenţionat ca să(-i) arăţi natura şi să-i serveşti un Rafaelo dezmierdător.

8. Creditul la bancă – păi erai terchea-berchea dacă nu aveai 2-3 credite (din care unul să fie de refinanţare – şmecherie dă şmecherie – aşa se face banii). Toate creditele obligatoriu tre să aibă carduri de bonus, facilităţi la plata la comercianţi şi la utilităţi, adică să te bagi în rahat până la ochi nu numai până-n gât. Credit la Megane, credit la apartament pe Orhideei, credit pentru nevoi personale şi un împrumut de la fratigne-o din Spania, pe care îl dau înapoi când îmi intră nişte bani. Fraţilor, renunţaţi cât mai puteţi la orice împrumut. E vital să pui capul pe pernă şi salariul în portofel şi nu pe la ghişee de sute de mii de lei.

9. Concediul – la mare, că doar acolo s-au dus şi vecinii de la 2. Unde? La Mamaia. Că doar acolo se plăteşte şi bariera, şi taxa de intrare în oraş. La Mamaia ai ape limpezi ca catifeaua şi plajele e curate până la ora 8 dimineaţa, căci după 9-10, se trezesc cocalarii şi fac drifting printre prosoape. Alegeţi tarife de la agenţiile de turism serioase, cu pachete consistente, care nu vă ard la polonic şi care nu vă obligă să beţi TEC 3 luni de zile după ce vă întoarceţi.

10. Serviciul – orice muncă e onorantă. Orice şef e puţin tâmpit în ochii angajatului. Orice conflict poate degenera în concediere. Luaţi-o uşor. Nu e ca-n 2008, când puteai renunţa la un job şi peste 3 zile erai deja angajat de concurenţă. Astăzi, serviciul e cea mai importantă sursă de venit. Afacerile merg cum merg, banii nu mai intră decât după zile întregi de certuri la telefon cu ameninţări şi cu întârzieri de ordinul lunilor, asta în cazul în care nu se ajunge în proces.

Vin vremuri căcăcioase. Ori ne trezim, ori lăsăm viaţa să ne bage între scânduri de la atâta stres şi probleme.

Te-ar mai putea interesa:

• Ză blogmeet
  Îmi cer iertare că scriu aşa târziu desp...
• Unde se duc banii mei din sanatate?
  Ca să te internezi la Spitalul Judeţean ...
• 5 atribute ale Omului-sarpe
  De multe ori în viaţă avem de-a face cu ...
• Maria Beatrice
  Foarte puţini oameni sunt capabili să gu...

Taguri: banca, credit, criza, depasire, metode, romania