Archive for the ‘Apocalipsa concretului’ Category
Impozitarea cu CIP
Dacă tot ne pune statul român să dăm seamă de fiecare leuţ care ne intră şi ne iese din casă, pentru un control total al datoriilor către ţară, propun instalarea în apartamente a unor dispozitive de urmărire a fluxului de cash, precum şi un mare monitor de control de la distanţă al cardurilor, intră-ieşiri, încărcări, des-căcări alea, alea. Ca să nu avem probleme şi toată lumea să fie lămurită în ceea ...
Read More →Cum se calculează contribuţiile din veniturile pe drept de autor
Să zicem că avem un salariu lunar brut de 1600 de lei. Bun. Din ăştia îţi plăteşte angajatorul, în mod obligatoriu, 10% impozit. Mai rămân cei 6% diferenţă care se calculează anual după depunerea la Taxe şi Impozite a Formularului 200. Din totalul datorat la stat se scad 40% cheltuieli forfetare (doar pentru 2009, din 2010 – 20%), urmând să mai dai sau să mai primeşti bani de la taxe şi impozite. ...
Read More →Despre Declaraţia pe dreptul de autor – DDA
Ordonanţa 58/ 2010, care introduce obligativitatea plaţii de către posesorii de contracte pe drepturi de autor a asigurărilor sociale, sănătate şi şomaj a fost lansată pe apa sâmbetei în care se scaldă România de ceva ani încoace în iunie 2010. Nu s-a pus mare preţ pe importanţa ei la vremea respectivă, dat fiind eternul conflict dintre Băsescu şi presă (în viziunea lui presă înseamnă antenele, realitatea, mogulii şi Radu Moraru) pe ...
Read More →Ce se întâmplă când redactorul şef are stofă de inventator
Se întâmplă asta, care aduce cu sine asta şi inevitabil se produce asta. Pe scurt, redactorul-şef de la Agerpres vroia să posteze neapărat un interviu fierbinte cu Mădălina Manole, ultimul, in extremis, la cald, cel mai hot, care să rupă tot în online. Îl bagă în priză pe redactorul Petronius Craiu să scoată din piatră seacă un interviu cu Mădălina. Tipul n-are cum s-o contacteze pe cântăreaţă în lumea de dincolo ...
Read More →Imbecilitate la kil
Ca român, ca supravieţuitor într-o ţară care n-a avut niciodată o perspectivă sigură de viitor, ca un cetăţean care-şi plăteşte taxele la timp faţă de statul român care le ia cu două mâini şi cu gura plină, ca angajat în sistemul vinovat de căderea bugetului şi ca simplu desfăcător de conserve împuţite căzute de la masa minciunilor pe care le servesc de trei ori pe zi artizanii dezastrului de la ...
Read More →Sistem fail – intrarea la facultate pe bază de interviu (partea a II-a)
De acelaşi DAN UNGUREANU Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens. Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, ...
Read More →Sistem fail – repartizarea computerizată în licee (partea I)
E redundant să spui că sistemul educaţional din România pute îngrozitor a ghenă de prostie. De asemenea, e redundant să afirmi că, dintre elevi, cei mai mulţi ajung la un liceu pe care l-au bifat ca a 5-a opţiune pe lista de înscrieri, printr-o repartizare computerizată de-o manieră absolut derizorie. Adică vrei să intri la informatică şi pici la un grup şcolar industrial în prelucrarea lemnului la rece. S-a insistat exagerat ...
Read More →Domnule Funeriu, îngheţa-v-ar zâmbetul pe bot
Nu. N-ai jignit-o doar pe reporteriţa care te-a întrebat ce masuri vei lua în ceea ce o priveşte pe afacerista din ministerul tău. M-ai jignit pe mine, personal, si pe fiecare cetăţean al României care te crede un nedezvoltat. Ăla n-a fost zâmbet de ministru, domnule Funeriu, ci de tractorist. De tractoristul-geniul-satului, care, când îşi dă chipiul pe spate, se crede Socrate redivivus. Zâmbetul dumneavoastră e cel mai vulgar lucru şi ...
Read More →Nu te mai iubesc. S-a terminat
Telenovela Maria Bugetes e pe terminate. Lacrimi amare curg din ochii sleiţi de puteri ai marilor admiratori ai serialului care se difuzează pe piaţa muncii în România cam din ‘90 încoace. Din nefericire, actorii principali au fost daţi afară din platourile de filmare, iar locul lor a fost luat de nişte amatori ambulanţi imberbi, cu mucii de o palmă pe râturile noduroase de la atâta scurmat în mizeria maro a ...
Read More →


























